Institutul Cultural Român de la Viena a prezentat marţi, 28 iunie, la ora 19.00, la sediul său din Argentinierstrasse 39, 1040 Viena, filmul mut Lumière, Matière, Espace. Pe o durată de 56 de minute, filmul din arhivele Centre Pompidou din Paris prezintă imagini din perioada 1923-1939, aducându-l în prim-plan pe sculptorul român Constantin Brâncuşi. Evenimentul parte din seria de manifestări organizate de Institutul Cultural Român de la Viena pe parcursul anului 2016 în contextul aniversării a 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi (1876-1957).
Pe lângă activitatea sa fotografică, Brâncuşi este autorul filmului Lumière, Matière, Espace care prezintă atelierul artistului, portretizează lucrări individuale şi documentează procesul de creaţie a Coloanei Infinitului surprinzând raportul dintre lumină, spaţiu şi materie.
In prima parte, Man Ray il filmeaza pe Brâncusi în atelierul său, dar și în diverse întâlniri cu artiști ai vremii, cum ar fi Marcel Duchamp, Victor Brauner și alții. Partea a doua, și cea mai lungă a montajului, cuprinde imagini filmate de Constantin Brâncuși insusi, în care artistul studiază, prin intermediul peliculei, relația dintre lumină și sculpturile sale, interacțiunea operelor cu arta dansului şi surprinde diverse momente în care lucrează în atelierul din Rue Impasse. Ultima parte conține imagini inedite filmate de sculptor în România, când se asamblează la Târgu Jiu Coloana fără sfârșit. Filmul a fost reconstruit pornind de la fotogramele pe care Muzeul de Artă Modernă din Paris le-a primit ca parte a donației făcute de sculptor statului francez în anul 1957.
Parte din ansamblul sculptural „Calea Eroilor“ din Târgu-Jiu, Coloana Infinitului sau după denumirea iniţială Colana recunoştinţei fără sfârşit, a fost considerată de criticul de artă Sidney Geist punctul de vârf al artei moderne. Cele patru componente sculpturale ale ansamblului: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului şi Colana Infinitului sunt dispuse pe aceeaşi axă, orientată de la apus la răsărit şi reprezintă o sinteză a formelor şi simbolurilor culturii populare româneşti.
Valoarea ansamblului de la Târgu-Jiu reprezintă o inovaţie în teoria creaţiei prin revoluţionarea conceptului de monument, care se impune prin relaţia pe care sculpturile o întreţin unele cu altele, cu mediul lor şi cu deplasarea privitorului. Capodoperă a celui considerat „părintele sculpturii moderne“, acestei opere brâncuşiene i s-au dedicat numeroase interpretări şi studii care au relevat de-a lungul timpului noi şi bogate semnificaţii: de la similitudinile cu arta primitivă şi cea africană, la simboluri arhetipale din substratul cultural universal: pasărea, zborul, fertilitatea, moartea, somnul, arborele cosmic ş.a.
by 
